Abuzul de medicamente

Medicamentele eliberate cu sau fara prescriptie medicala, pe langa ca pot trata diversele afectiuni, administrate in doze nepotrivite sau in situatii inutile pot lasa urmari dintre cele mai grave, iar unele pot da depedenta.

Administrarea medicamentelor trebuie facuta dupa o schema clara si potrivit indicatiilor medicului, iar in acelasi timp trebuie constientizat ca abuzul de medicamente poate fi un semn al instalarii depedentei asupra unei anumite substante medicamentoase. 

Abuzul de medicamente cu risc de dependenta

Barbituricele

Sunt unele dintre cele mai vechi sedative utilizate, fiind folosite in tratarea insomniilor si starilor de anxietate. Din clasa barbituricelor fac parte fenobarbitalul, pentobarbitalul si secobarbitalul.  Abuzul acestor medicamente este foarte periculos, printre simptomele aparute în urma abuzului se numara: nervozitate severa sau iritabilitate, convulsii, tremor, tensiune arterială mare, confuzie, halucinatii  

Benzodiazepinele

Din aceasta clasa fac parte: Alprazolam, Lorazepam si diazepam. Acestea sunt tot sedative care folosite in mod abuziv sau pe o perioada indelungata de timp pot provoca depedenta. Acestea sunt prescrise si administrate in dozele corecte trateaza afectiuni ca anxietate, atacuri de panica si tulburari de somn.

Medicamente cu efect sedativ-hipnotic

În cazul insomniilor, substantele medicamentoase precum zolpidem, eszopiclone si zaleplon sunt des recomandate de catre medici, deoarece prin efectul sedativ, ele produc somnolenţă, liniştire şi înlăturarea stărilor anxioase datorată deprimării sub toate aspectele ale sistemului nervos central. Aceste medicamente sunt utile atat in insomniile caracterizate prin deficitul de instalare a somnului, cat si pentru cele ce apara prin deficitul de mentinere al acestuia. Totuşi, sedativ-hipnoticele nu trebuie utilizate pe perioade lungi de timp, intrucat acestea pot crea dependenta sau chiar tulburări psihice severe.

 Codina si morfina

Unle dintre cele mai folosite medicamente cu prescriptie medicala sunt analgezicele in mod special, opiaceele. Aceste medicamente luate in doze mari pot provoca, efecte secundare periculoase. Medicii prescriu de obicei morfina pentru durere severa si codeina pentru durere mai usoara sau tuse.

 Amfetaminele

Sunt alte tipuri de medicamente ce fac parte din clasa stimulantelor şi cresc viteza de reactie a organismului. Utilizarea lor în scopuri medicale este redusă. Abuzul acestor medicamente este frecvent, deoarece ele suprimă apetitul, favorizand pierderea în greutate. In acelasi timp, măresc capacitatea de efort şi concentrare şi pot da senzaţia de euforie prin creşterea necontrolată, la nivelul creierului, de dopamina.

Dextrometorfanul (DXM)

Nu doar medicamentele cu prescriptie pot da depedenta. Dextrometorfanul este un ingredient care se gaseste in medicamentele utilizate in tratarea tusei uscate. Dar dozele mari pot determina aparitia halucinatiilor. Efectele acestui medicament depind de doza administrată. La doze mai mici, are efecte asemanatoare cu cele ale marjuanei sau MDMA, dozele mari având efecte asemantoare cu cele induse de ketamina.

Medicamentele eliberate cu sau fara prescriptie medicala, pe langa ca pot trata diversele afectiuni, administrate in doze nepotrivite sau in situatii inutile pot lasa urmari dintre cele mai grave, iar unele pot da depedenta.

Administrarea medicamentelor trebuie facuta dupa o schema clara si potrivit indicatiilor medicului, iar in acelasi timp trebuie constientizat ca abuzul de medicamente poate fi un semn al instalarii depedentei asupra unei anumite substante medicamentoase. 

Abuzul de medicamente cu risc de dependenta

Barbituricele

Sunt unele dintre cele mai vechi sedative utilizate, fiind folosite in tratarea insomniilor si starilor de anxietate. Din clasa barbituricelor fac parte fenobarbitalul, pentobarbitalul si secobarbitalul.  Abuzul acestor medicamente este foarte periculos, printre simptomele aparute în urma abuzului se numara: nervozitate severa sau iritabilitate, convulsii, tremor, tensiune arterială mare, confuzie, halucinatii  

Benzodiazepinele

Din aceasta clasa fac parte: Alprazolam, Lorazepam si diazepam. Acestea sunt tot sedative care folosite in mod abuziv sau pe o perioada indelungata de timp pot provoca depedenta. Acestea sunt prescrise si administrate in dozele corecte trateaza afectiuni ca anxietate, atacuri de panica si tulburari de somn.

Medicamente cu efect sedativ-hipnotic

În cazul insomniilor, substantele medicamentoase precum zolpidem, eszopiclone si zaleplon sunt des recomandate de catre medici, deoarece prin efectul sedativ, ele produc somnolenţă, liniştire şi înlăturarea stărilor anxioase datorată deprimării sub toate aspectele ale sistemului nervos central. Aceste medicamente sunt utile atat in insomniile caracterizate prin deficitul de instalare a somnului, cat si pentru cele ce apara prin deficitul de mentinere al acestuia. Totuşi, sedativ-hipnoticele nu trebuie utilizate pe perioade lungi de timp, intrucat acestea pot crea dependenta sau chiar tulburări psihice severe.

 Codina si morfina

Unle dintre cele mai folosite medicamente cu prescriptie medicala sunt analgezicele in mod special, opiaceele. Aceste medicamente luate in doze mari pot provoca, efecte secundare periculoase. Medicii prescriu de obicei morfina pentru durere severa si codeina pentru durere mai usoara sau tuse.

 Amfetaminele

Sunt alte tipuri de medicamente ce fac parte din clasa stimulantelor şi cresc viteza de reactie a organismului. Utilizarea lor în scopuri medicale este redusă. Abuzul acestor medicamente este frecvent, deoarece ele suprimă apetitul, favorizand pierderea în greutate. In acelasi timp, măresc capacitatea de efort şi concentrare şi pot da senzaţia de euforie prin creşterea necontrolată, la nivelul creierului, de dopamina.

Dextrometorfanul (DXM)

Nu doar medicamentele cu prescriptie pot da depedenta. Dextrometorfanul este un ingredient care se gaseste in medicamentele utilizate in tratarea tusei uscate. Dar dozele mari pot determina aparitia halucinatiilor. Efectele acestui medicament depind de doza administrată. La doze mai mici, are efecte asemanatoare cu cele ale marjuanei sau MDMA, dozele mari având efecte asemantoare cu cele induse de ketamina.